In majoritatea timpului am dat totul si am castigat putin...n-am castigat nici pe jumate din cat am dat. In schimb am pierdut multe, am pierdut lucruri,principii, sentimente, oameni pe care oricat as vrea nu am cum sa le mai aduc inapoi, nu am cum sa le recastig. Presupun ca asa trebuie, ca pierzi ceva atunci cand nu mai ai nevoie de el, cand nu iti mai foloseste la nimic, cand e timpul sa plece. Dar daca e asa de ce m-a durut de fiecare data? de ce am simtit ca pierd o parte din mine ? de ce am simtit ca acele lucruri imi erau indispensabile daca pana la urma am putut sa supravietuiesc si fara ele?
Ce am pierdut :
-pofta de viata... cum mi-a zis cineva mai demult "e greu sa gasesti o fata care sa ii placa viata atat de mult cum iti placea tie"
-demnitatea... atunci cand am acceptat sa fiu a lui de atatea ori desi stiam ca peste cateva zile va fi la fel de rece ca un mormant.
- increderea...odata cu ea.
-secretele....cand am ales sa le impartasesc cu cineva.
-timpul...atunci cand l-am oferit unuia pentru ca nu simt nimic: nici dorinta, nici placere, nici compasiune....pentru un rahat de om cu care stau doar de dragul de a sta cu cineva, de a avea cine sa imi zica "noapte buna. te ador "
-sinceritatea...atunci cand i-am spus lui A. ca o sa incerc sa am o relatie cu el, desi stiu de la bun inceput ca inima mea nu o sa ii apartina niciodata.
-sufletul....cand l-am lasat sa intre in inima mea.
-noptile...cand am ales sa le petrec cu el.
-somnul.....cand l-am lasat sa se joace cu mintea mea, cand mi-am permis sa ma gandesc la el, sa ma indragostesc de un om care nu ma va iubi niciodata, care nu se va gandi la mine noaptea, in al carui gand nu o sa persist mult, pentru care nu voi fi niciodata mai mult de "fata care ii umple noaptea"
-iubirea...cand m-am lasat schimbata de o iubire iluzionista,un pic obsesiva.
-caldura....cand relatia cu el m-a lasat rece.
-tatal....pentru ca nu am reusit sa fiu fata pe care si-o doreste.
-sora.....desi nu am avut-o niciodata cu adevarat, as fi putut. As fi putut sa fiu acolo pentru ea in momentele importante,as fi putut fi alaturi de ea la nunta ei si la ea la procesele copilariei mele. Am fi putut copilari impreuna dar nu. Am pierdut-o atunci cand nu mi s-a permis sa o am.
- familia....cand au pus bani mai presus decat sangele.
-inocenta....odata cu varsta
-naivitatea....cand mi-a fost furata.Cand M. mi-a transformat viata intr-un cosmar.
Am pierdut multe....si ce am castigat in schimb ? mai nimic... un pat cald in care imi fac veacu in fiecare zi, o casa cu prea multe amintiri ce uneori ma sufoca...prieteni care nu ma suna decat atunci cand au nevoie de ceva, care nu suna sa vada doar ce fac.o facultate care simt cateodata ca nu e chiar ceea ce vreau sa fac. Dar in principiu nici nu stiu ce vreau sa fac, nu stiu cine sunt, pe ce drum sa o iau. Sunt atat de ratacita incat nici eu nu mai stiu drumul inapoi....
Ce mai am.... un trup. Un trup pe care nu l-am pierdut, nu l-am vandut.....dar cine stie...timp e destul !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu