Era tarziu.Amintirile ma copleseau.Zilele petrecute cu el imi reveneau in minte,degeaba incearcam sa-mi indrept gandurile in alta parte strangand cu putere din ochi.Eu stiam mai bine ca oricare alta ca nici mintea si nici gandurile mele nu imi erau stapanite de el,ci sufletul.Fusese singurul baiat care reusise sa intre in acel loc unde pana atunci nu fusese decat intuneric si frig.Fusese singurul care imi intelegea fiecare cuvant si fiecare gest.Niciodata nu avea nevoie de alte explicatii.
Ce insemna el pentru mine? Greu de spus. La inceput cand l-am sarutat prima oara am stiut ca o sa-l iubesc,dar un sentiment de frica mi-a cuprins intreaga fiinta.Eu m-ai iubisem inainte,de mult,dar de atunci am tinut acest sentiment departe de mine.De ce acum pe el?Era un necunoscut,cum sa puna un necunoscut stapanire pe sufletul meu?Frica aceasta,departe de a fi reala,m-a facut sa fug de proprile sentimente,visul meu a incetat cuminte la fel cum a inceput.In egoismul meu l-am dorit macar pentru inca o seara.O seara si apoi viata mea ar fi decurs la fel de firesc ca pana in clipa cand el a indraznit sa imi iasa in cale.
S-a intamplat exact cum mi-as fi dorit,parca a fost scenariul unui film:l-am vrut pe el,cel mai frumos.Si l-am avut.A fost cea mai frumoasa noapte din intreaga mea existenta.Mainile lui puternice alunecau pe trupul meu catifelat.Descoperind pasiunea care se ascundea in mine.Vroia sa ma simta cat mai aproape,sa devenim una si aceasi fiinta.Buzele lui fierbinti alunecau pe gatul meu plin de dorinta.Iar eu,eu eram prizoniera nebuniei mele.
In acele momente eu stiam ca desi acum el era cel care ma poseda,in final cea posedata voi fi eu,poate pentru tot restul vietii.
Si,desi imi doream sa-l iubesc cu fiecare parte a corpului meu,frica accea nebuna nu-mi dadea pace.Imi era frica sa ma las iar iubita si ma temeam ca poate eu numai eram capabila de asemenea sentimente marete.Era mai simplu sa iubesc mai multi baietii,decat unul singur.Fugeam astfel de fara sa-mi dau seama poate de singura sansa care mi se oferea in viata: sa ma iubeasca si sa-l iubesc.
Au mai fost seri in care era al meu,dar nimic nu m-a facut sa il vreau pentru totdeauna doar pe el. Defapt sufletul meu isi dorea asta,doar ca nu aveam curajul sa o spun cu voce tare.Iar cand mi-am dat seama era prea tarziu...ii gresisem prea mult,iar el numai ma iubea.M-am multumit astfel sa-l pierd desi il iubesc.Imi hraneam sufletul cu o noua cucerire in fiecare seara,dar nu era la fel.... Si atunci l-am vazut la bratul unei alte fete.Ma durea si nu stiam de ce.Era atat de simplu si la indemana raspunsul:pentru ca il iubeam.Dar acum o alta fata ii poseda trupul si sufletul.... Intre timp sufletul meu va ramane mereu posedat de el.
Continui sa tanjesc.E mult prea gol sufletul meu si doare.Imi lipseste acel ceva,acel ceva care ce obisnuia sa ma incalzeasca in zilele reci ale unui octombrie tarziu.Acel ceva care imi dadea siguranta zilei de maine.Dar poate ca e mai bine acum...,sau(din nou,sau! ) cel putin asa cred.
Descoparind noi "eu",am inteles ca voi continua sa fiu mereu alta "eu" dar voi ramane aceeasi persoana,cu aceleasi amintiri si trairi. Am incetat sa mai fiu vulnerabila atunci cand am acceptat adevarul uitand(partial) de minciuni. De ce sa ma agat de amintirea a ceva ce deja a murit ? A,da ...pentru ca sunt o idioata !
mai , nu esti idioata, sa fim seriosi. uneori sunt pers care fac niste greseli banale... ei atunci ce sunt? cum spuneam..... capu susu si mergi mai departe... ce naiba? el o fi mislocul pamantului? stiu ca ti-e greu dar hai, ridica-te... pe bune, ridica-te si mergi mai departe. daca e sa fie al tau se va intersecta drumul lui cu al tau iarasi. daca nu sigur esti sortita altuia.si daca vrei sa vezi cui esti sortita incearca sa umblii... hai, sus si incepe sa umblii.... doar asa vei trece peste si vei regasi fericirea... daca stai in acelasi loc vei pieri in singuratate si in trecut... habar nu ai cat de frumos e viitorul. trebuie doar sa vrei sa il cunosti.
RăspundețiȘtergerebuna cum te mai simti ? e dureros pri ce ai trecut si tot odata e si trist pentru ca astfel de iubire e pura ,stiu prin ce treci si stii cat e de nasol si de rau ,dar iti spun ca nu merita nici o lacrima de a ta caci daca te iubea cel putin jumate din cat il iubesti acum ar fi fost langa tine si te-ar fi tinut in brate ,te-ar fi sarutat si tiar fi spus te iubesc ,iti cunosc durerea si iti spun ca nu merita sa suferi trebuie ca toata suferinata sa o canalizezi pozitiv si sa iti demestrezi tie ca poti iubi din nou si ca esti mai buna ca el ,amintirile te va chinui mult timp dar ele nu trebuie sa te tine in trecut ele trebuie sa iti dea puterea sa visezi si sa speri ca vei gasi pe cineva care sa iubescsa si sa te iubesca cel putin ca si tine pentru ca stii ca acest lucru e posibil.si credema ca stiu cum e sa te desparti brusc de cineva la care tii caci eu am patit la fel ,dupa 11 luni de relatie seara mia spus ca ma iubeste iar a doua zi mia spus ca vrea sa se desparta de mine cand am intrebato care e motivul mia spus ca nu am respesctato desi tot timpul am puso mai presus de mine siam intrebato ce inseamna respect nu mia raspuns ,si cand ma gandesc ca am vrut sa o cer ....inca ma ma mai chinuie amintirile dupa atata timp
RăspundețiȘtergereBuna. Iti cer permisiunea de a folosesc titlul acestui post drept motto al unui blog. Astept un raspuns. Mersi anticipat.
RăspundețiȘtergereP.S Voi preciza sursa
da poti ^^ :)
RăspundețiȘtergere