Powered By Blogger
De ce am decis sa fac public acest blog? Pentru ca imi fac iluzia ca nu eu sunt prezenta in paginile lui...

luni, 12 aprilie 2010

Povestea noastra. part 2


Basmul nostru s-a terminat pe 11 noiembrie...dar uite inca odata scriu despre tine. Chiar si dupa atata timp amintirea lui inca ma bantuie. nu il pot uita. nu pot sa numai il iubesc. nu pot!



Timp de 4 luni,a avut o relatie cu altcineva. era fericit cu ea. asa ca am ales sa ma dau la o parte din viata lui. de ce sa raman daca numai eram iubita? am plecat. am vrut sa fie fericit.



Erau zile in care nu stiam nimic de el,zile in care il mai vedeam cateodata seara cand ieseam afara.Erau seri in care il visam,ma trezeam,adormeam si iar il visam.Si tot asa iar si iar. Iar si iar. Au fost 4 luni chinuitoare,pline de lacrimi. Lacrimi de dor,lacrimi de spaima,lacrimi de lupta...lacrimi de iubire. A fost un cosmar.Simteam un gol puternic in suflet,il simteam orice as fi facut,oriunde m-as fi dus. Traiam cu el in gand.Continuam sa il iubesc.Si ma chinuiam.Ma luptam. Ma luptam sa traiesc,desi nimic numai avea rost,desi eram o fantoma intr-un corp frumos. Ma luptam cu lacrimile,cu tipetele de dor,ma luptam cu gaura din pieptul meu.Ma chinuiam sa ocolesc anumite locuri,locuri care imi aduceau amintiri cu noi. De obicei,daca imi lasam capul in jos si mergeam repede reuseam sa trec peste parcul acela,din fata blocului.


Fumam...fumam mult si nu doar tigari.Descoperisem un mod de a uita,de a rade...chiar si pentru cateva ore.Luam orice...legale,marijuana,ketamina...niciodata nu era de ajuns. De bani nu duceam lipsa.in schimb de el,de el duceam lipsa. Aveam momente cand cedam luptei,si intram intr-o amorteala a mintii,in care dupa ore bune de plans...ma trezeam la viata. si ma chinuiam sa ma ridic din pat. sa imi revin. pana la urma si plansul distruge. Dar ajunsesem la concluzia ca decat sa ma distruga alti,mai bine ma distrug singura.


Nu pot sa spun ca nu am incercat sa il uit. Am incercat. Am iesit cu alti baietii. Am avut 3 relatii in timpul asta. dar nici relatii nu le pot numi,pentru ca relatia e atunci cand amandoi sunt implicati. in schimb eu eram indiferenta...nu imi pasa. nu au fost relatii. nu puteam sa stau cu ei...incercam dar mai mult de trei saptamani nu stateam.Nu puteam. Nu rezistam. Ma simteam ca si cum l-as fi inselat. Imi construisem un scut strans legat de inima,si nu lasam pe nimeni sa il doboare.


Dupa 4 luni...el s-a despartit de ea. Multi mi-au spus ca ar trebui sa fiu fericita. ar trebui sa ma bucur. dar nu! mi-a parut rau,era normal sa imi pese. era fericit cu ea. Nu conta cum eram eu,il iubeam si conta ca el era fericit.


Am inceput sa vorbim prin mesaje,la telefon. iar pe 11 martie a fost la mine. am petrecut o noapte impreuna. o seara perfecta. A fost al meu. Am fost a lui. Am avut sansa de a imparti acelasi pat cu el,ca in trecut. Atunci am crezut ca aia va fi ultima noapte dintre noi doi. Dar seara accea nu a insemnat sfarsitul...


17 Martie : Ea:"vi la mine diseara ?"


El:"e mai bine sa nu vin,nu vreau sa tii la mine mai mult decat ti acum si sa iti faci mai mult rau. Imi pare rau pentru data trecuta...nu ma gandeam ca mai mult rau iti fac :( "




Cine esti tu? Cine esti tu sa stii ce e bine pentru mine? Eram fericita.radeam.aveam vise si toate astea se datorau tie? cu ce drept ai hotorat tu in locul meu?




Am continuat sa vorbim aproape in fiecare zi,dar orgoliul m-a impins la o greseala. La dracu cu tot! Nici macar numai vorbea cu mine. Imi zisese ca e mai bine sa stam departe unul de altu un timp,ca sa uitam ce s-a intamplat. Ce prostie !!! De ce hotaresti tu in locul meu? Eu stiu ce e mai bine pentru mine,nu tu ! Daca eu vreau sa imi sap singura groapa si sa ma ingrop. Lasa-ma! Lasa-ma sa mor! Macar mor fericita !


In timp lucrurile au luat o alta intorsatura. pe 27 martie, am fost un weekend singura acasa si el si inca 3 persoane au fost la mine. Mai tarziu,sambata seara,ne-am sarutat.


Ea:"ne impacam?"


El:"m-am gandit la asta,dar nu vrei mai bine sa asteptam sa vedem cum decurg lucrurile?"


Ea:"bine..."


A doua zi,duminica am stat toata ziua impreuna. Un weekend in rai. Am continuat apoi sa vorbim prin mesaje in fiecare zi.


30 Martie :


Ea:" si totusi nu ne impacam? ai vazut ce frumos a fost atunci la mine? am fost asa fericita. Doar ca vreau sa fi al meu in fiecare zi. Asa cum era odata. Eu sa fiu fericita alaturi de tine. Tu sa fi fericit alaturi de mine. Da-mi sansa sa-ti demonstrez ca m-am schimbat. Va fi bine. Promit! "




El:" Ti-am zis ca ma voi gandi la asta si daca voi ajunge la concluzia ca vreau sa ne impacam iti voi spune chiar si fara sa aduci vorba de asta...pentru ca oricare ar fi alegerea mea,vreau sa fiu sigur de ea. Te cred ca te-ai schimbat,se vede in ochi tai. Dar nu vreau sa fac o alegere si dupa sa ma razgandesc pentru ca nu am fost sigur de sentimentele mele cand am facut alegerea. "




A doua zi m-am vazut cu el,l-am pupat p obraz...dar el m-a sarutat.Am continuat sa vorbim zilnic prin mesaje,sa ne vedem,sa ne sarutam.


2 aprilie: -am dormit la el.


Ea:"mai ti la mine?"


El:"da"


Ea:"da?"


El:"da. daca numai tineam numai erai aici"


-am fost cea mai fericita in clipa aia. am avut iar speranta. sperante ca poate intr-o zi o sa faca din nou parte din viata mea.




Am continuat iar sa vorbim urmatoarele zile. In duminca pastelui a fost la mine. A fost cea mai geniala seara. Totul a decurs precum un vis. Traiam un vis. In bratele lui oricat de cald mi-ar fi,tot mi se face pielea de gaina si ma trec fiori.


Desi povestea noastra o credeam incheiata. nu era asa. am fost a lui. a fost al meu. eram fericita. Dimineata te-ai trezit cu instinctul de a ma cauta. Adoram asta. Erai totul pentru mine. Te priveam. Te luam in brate. Te sarutam. Te iubeam.




6 aprilie: -ar fi fost ziua noastra. Daca nu ne-am fi despartit,am fi facut 9 luni.


Am petrecut ziua cu el. Ne-am vazut dupa-amiza si am fost in mall.


El:"trebuie sa plec. am treaba. Esti singura diseara? vin la tine."


Ea:"aa..pacat ca nu sunt singura. Da vi dimineata."




7 aprilie: -dimineata a fost la mine. Am fost a lui iar. Era minunat. Am stat aproape toata ziua impreuna:x Imi dadea tot mai multe motive sa il iubesc mai mult decat il iubeam deja. Se poate mai mult de atat ? Se poate sa iubesti pe cineva mai mult decat pe tine,sa reprezinte totul pentru tine. si totusi cu fiecare zi sa ti se pare ca il iubesti tot mai mult?




8 aprilie: - am dormit la Ana, a fost si el pana la 3. Am fost iar impreuna.


Ea:"te iubesc!"


El:"da?"


Ea:"da. te iubesc mult.mai mult decat orice"


El:"da?"


Ea:"da!!"


El:"..."




12 aprilie: S-a terminat vacanta,si nu l-am mai vazut de joi. Imi era asa de dor de el. De imbratisarea lui. De sarutul lui. De ochii lui frumosi. De zambetul lui. De glumele lui. De el.


13 aprilie: M-am vazut cu el.Am stat toata dupa-amiaza cu el,la el acasa.Realizam cat de dor imi era de sarutul lui,care imi lipsise atat de mult.Cat de dor imi era sa il strang in brate,sa ii simt buzele lipite de ale mele.Simteam ca era doar al meu...si imi doream sa fie adevarat.

8 comentarii:

  1. interesanta povestea voastra
    pe alocuri si trista
    si pana la urma...ce s-a intamplat dupa 13 aprilie?:D

    RăspundețiȘtergere
  2. esti norocoasa ca poti aduce oameni in casa fara sa se uite ai tai urat la tine!!!
    trecem peste glumele astea... deci, sa dea domnul sa fiti iar impreuna. il iubesti mult si se pare ca si el simte ceva pt tine. sa fiti fericiti impreuna.
    imi amintesti de un amic, cel mai bun prieten pe care l-am cunoscut... pana acum cateva sapt. ne aveam ca fratii si uneori aveam escapadele noastre... dar tienam asa de mult unul la altul... am deveni melancolica acu!:(
    in fine....... sincer, sper sa fiti impreuna.

    RăspundețiȘtergere
  3. merci >:D< eh pai nu era mama aks :)) [ eu stau doar cu maikmea ]

    RăspundețiȘtergere
  4. am citit...tot...de la inceput pana la sfarsit
    acum nu stiu ce sa zic...adica eu de 7 luni de zile, traiesc in sfarsit iubirea aia adevarata...am iubit si pana acum, doar ca pana acum eu am fost aia care am dat totul si pana la urma am luat-o sus de tot...da mi-am revenit...eu am mai fost cu el o data, acum 2 ani si a fost mai mult decat aiurea...adica eram doar eu cu el, cand il sunam nu imi raspundea le telefon sau imi dadea prieteni de-ai lui care imi spuneau ca si-a uitat telefonu la ei si de fapt ei erau toti impreuna pe ca chefuri...stia ca sunt sigura, dar nu venea la mine decat dupa ce se satura de petreceri...de valentine's day, eram in oras cu cadou pentru el in geanta si asteptam sa ma sune si l-am vazut cu alta tipa de mana, cu plasute de cadouri...mi-a cazut fata...si asa s-a terminat atunci...am ramas prieteni si anu trecut, in august, am vb cu el...era in spania si mi-a spus ca in 2 saptamani vine acasa si daca noi mai avem vreo sansa, am crezut la inceput ca glumeste si am luat toata relatia noastra in gluma...dar apoi am vazut ca vorbeste serios si cand mi-a spus ca ma iubeste si ca ramane in tara doar pentru mine, pentru ca eu inca nu pot sa plec cu el, toate sentimentele pe care le aveam cabdva pentru el au renascut...
    si dupa cum iti spunea, e prima data cand iubesc si sunt iubita, cand ofer tot si mi se ofera tot da eu nu pot sa stau departe de el, adica stiu exact ce vreau, stiu ca alta ca el nu o sa mai gasesc
    iar in ceea ce te priveste pe tine...nu stiu ce sa zic...te-ai gandit ca nu erai pregatita pentru o relatie de o asemenea maretie sentimentala? pentru ca uneori si eu mi-am pus problema asta...daca sunt sau nu capabila de o asemenea relatie...

    RăspundețiȘtergere
  5. pfff. sunt in tema cu povestea de viata a balauritei si a ta. frumoasa poveste ai. frumoasa libertate.:x

    RăspundețiȘtergere
  6. da nu eram pregatita pentru o asemenea relatie.nu eram capabila de asemenea sentimente. si tocmai asta ma facut atunci sa fug. oameni speriati fug.Eram speriata. speriata ca aveam iar incredere oarba in cineva,ca iubea iar din toata inima...si eram speriata. speriata sa nu ajung iar ca data trecuta (cand am stat un 1 jum cu baiatu ala ) . asta m-a speriat cel mai tare...sa nu pun eu prea mult suflet si el sa nu merite. Asa ca am ales sa fug.de teama. Desi am fugit de toate sentimentele pentru el,tot in bratele lui am ajuns.Si acum m-am convins intradevar...ca sunt pregatita pt o relatie de o asemenea maretie sentimentala.

    RăspundețiȘtergere
  7. tot e bine ca macar ti-ai dat seama de faptul ca esti pregatita pentru astfel de relatie...eu oana acum am avut doar de pierdut...mi-a fost frica sa iubesc si sa dau tot, dar mi-a fost intr-un fel frica si de cealalta parte...adica daca nu dau tot el poate zice pa...asa ca am inlaturat ambele temeri si am preferat riscul...chiar daca nu s-a terminat bine...asta este...sunt chestii care se intampla si pe care trebuie sa e experimentezi acum...
    acum mnah...poate timpul va decide ce se va intampla cu voi!

    RăspundețiȘtergere